Antistene

Invidia roade pe invidios precum rugina roade fierul.

Mai bine nebunie decât desfătare.

Filozofia mi-a oferit capacitatea să vorbesc cu mine însumi.

Antisthenes avea o parabolă potrivită pentru toate situațiile vieții: iepurii au ținut un discurs la adunarea populară și au zis că toti sunt egali în toate. La care leii au replicat: „Argumentelor voastre nu le lipsesc decât colții și ghearele noastre”.

Aflând într-o zi că Platon îl vorbește de rău Antistheles a zis: „Asta e soarta împăraților: să facă binele și să audă vorbe urâte”.

Pe omul drept să-l prețuiești mai mult decât pe cel drag.

Într-o zi, Diogene a adus cu el un pumnal și când Antisthenes a exclamat „Ah, cine mă scapă de suferințe?”, i-a arătat pumnalul și a zis: „Uite cine”. „Eu am spus de suferințe, și nu de viață” a replicat Antisthenes.

Nu există nici genuri, nici specii: văd „omul”, dar nu și „omenia”, văd „animalul”, dar nu și „animalitatea”. Astfel, aceste concepte generale nu există sub nici o formă.

Nu-ți neglija dușmanii: ei sunt primii care îți observă greșelile.

Trebuie să te înarmezi fie cu minte, ca să înțelegi, fie cu o funie, ca să te spânzuri.

La întrebarea de ce e atât de aspru cu discipolii, Antisthenes a răspuns: „Și doctorii sunt aspri cu suferinzii”.

La întrebarea care știință e cea mai necesară, Antisthenes a răspuns: „Știința de a uita tot ce este inutil”.

Înțeleptul nu are nevoie de nimic, fiindcă tot ce aparține celorlalți aparține și lui.

Cineva i-a spus lui Antisthenes: „Mulți te laudă”. „Dar ce-am făcut rău?” întrebă el.

Pe acela care a ajuns la înțelepciune nu trebuie să-l intereseze știintele și cărțile, ca să nu fie derutat de lucruri și opinii străine.

Cine se teme de ceilalți e sclav, chiar dacă nu-și dă seama.

Antisthenes spuse unui tânăr care, plin de mândrie, poza unui sculptor: „Spune-mi, cu ce crezi că s-ar lăuda bronzul dacă ar putea vorbi?” „Cu frumusețea”, răspunse tânărul. „Iar ție nu ți-e rușine să te lauzi cu același lucru ca o statuie neînsuflețită?”

Statul se destramă atunci când nu se mai pot deosebi oamenii buni de cei răi.