Johann Wolfgang Von Goethe

Fiecare ins trebuie considerat în particularitatea sa, și, pe lângă firea înnăscută, mai e de luat în considerare și mediul său de mai de mult, prilejurile pe care le-a avut spre a se forma, precum și treptele pe care e situat în prezent.

În ansamblu, nu pierde din vedere scopurile pe care ți le-ai propus, iar în amănunte, lasă-te călăuzit de împrejurări.

Oamenii s-ar cunoaște mai bine unii pe alții, dacă n-ar ține să se compare mereu unul cu altul.

Necesitatea în mare îl înalță pe om; necesitățile mici îl înjosesc.

Omul activ să se preocupe de justețea celor ce face; să nu-i pese de justețea celor ce se întâmplă.

E plăcut lucru să studiezi în același timp natura și pe tine însuți, fără a silui nici natura, nici propriul tău spirit, ci, printr-o blândă acțiune reciprocă, cumpănindu-le pe amândouă.

Înțelepții spun: nu judeca pe nimeni până n-ai fost pus în situația lui.

Dacă vrei să te bucuri de propria ta valoare, acordă valoare lumii.

Furtuna-n patimi cine o aprinde / și scaldă-amurgul în învăpăieri? / Iar pe cărarea dragii cine-ntinde / boltiri de crengi și flori de primăveri? / Din biete frunze verzi, cine-ncunună / pe cei aleși cu-al nemuririi dar / și, în Olimp, pe zei cine-i adună? / Avântu-ntruchipat: poetul doar.

Recunoscător naturii care l-a produs și pe el, artistul produce o a doua natură.

Pentru a te feri de lume nu e nici o cale mai sigură decât arta, și prin nimic nu ne legăm mai strâns de lume decât prin artă.

Arta: o altă natură, tot atât de tainică, dar mai inteligibilă; căci purcede din intelect.

Ca om și ca cetățean, poetul își iubește patria, dar adevărata sa patrie, cea în care își exercită facultățile sale poetice, e noblețea, frumusețea, care nu-s legate de nici o provincie și de nici o țară; această frumusețe și această noblețe el le prinde și le dă formă oriunde le găsește.

Noi nu avem cunoștință de lume decât în măsura în care stă în raport cu omul și nu vrem altă artă decât pe cea care e o expresie a acestui raport.

Dacă am admirat pe cineva găsindu-l desăvârșit și-i descoperim apoi defectele, nu ne vine ușor să-l judecăm cu echitate. E în joc și vanitatea noastră, căci ne-am înșelat și nu vrem s-o recunoaștem, și ne flatează să credem că am fost înșelați dinadins, aruncând astfel toată vina, supărarea și un soi de ură asupra nefericitului, care în fond n-a contribuit cu nimic la faptul că ne-am pripit să-l luăm drept ceea ce nu cerea să fie luat.

Obscurantismul propriu-zis nu înseamnă numai a împiedica răspândirea adevărului, a luminii și a binelui, cu seamă a promova minciuna și falsul.

Dacă nu s-ar înșela și înțelepții, neghiobii ar trebui să deznădăjduiască.

E greu să iei atitudine față de erorile epocii tale; dacă te împotrivești lor, rămâi singuratic; dacă te lași ademenit de ele, nu e nici spre cinstea, nici spre bucuria ta.

Eroarea este față de adevăr ceea ce e somnul față de trezire: am observat că te trezești din eroare întorcându-te împrospătat înspre adevăr.

Cine își face o lege din a-și verifica faptele prin gândire și gândirea prin fapte, acela nu poate greși, sau dacă greșește, va regăsi în curând calea cea bună.

E drept că-i greu și lunecos urcușul spre adevăr, dar n-am vrea totuși să-l suim purtați de măgari.

Adevărul e unul pentru toți, dar altfel îl vede fiecare și, fiindcă rămâne unul, e prezent în multiple vederi.

Da, iluzia, câtă vreme ține, are puterea de neînvins a adevărului, și numai spiritele virile și adânci se înalță și se întăresc prin recunoașterea unei erori.

Străinătatea nu-ți va fi niciodată patrie.

Ce e cel mai greu ? - Ceea ce ți se pare cel mai ușor: să vezi cu ochii ceea ce ai chiar în fața ochilor!

Cu cât creația poetică e mai originală și mai innacesibilă rațiunii, cu atât mai bine.

Omul se cunoaște doar în măsura în care cunoaște lumea.

Deși lumea întreagă avansează, tinerii, de fiecare dată, trebuie să o ia de la inceput.

Faptele au o putere nelimitată asupra minților majorității oamenilor și ceea ce părea imposibil își găsește locul alături de obișnuit, de îndată ce s-a întâmplat.

Cel ce se răzvrătește împotriva adevărurilor raționale, le ațâță flacăra; scânteile zboară în toate părțile și aprind lumina. Înțelepciunea este doar în adevăr.